capitoul 1

Ceasul a sunat anuntand inceputul unui nou an scolar…Intr-un fel ma bucur ca a sunat deoarece m-a trezit din obinuitul meu comar…Din amintirea traumei mele…Cea care mi-a schimbat viata cu 180 ° si m-a transformat din fata cuminte in ceea ce am devenit…Din pacate la obiceiul de tocilara nu am renuntat dar si acest rol are schimbarile lui…
Am uitat sa ma prezint sunt Isabella Marie Swan urasc sa mi se zica Isabella de aceea toti imi spun Bella…Am parul lung pana la mijlocul spatelui,culoare ciocolatei cu lapte,niste ochi caprui patrunzatori o fata in forma de inima, slaba cu o silueta frumoasa,maconsider banala,iar acel eveniment mi-a zdruncinat serios increderea in mine…Sunt cea mai populara fata din liceu in ciuda faptului ca urasc atentia si deasemenea sunt spaima acestuia..O combinatie usor ciudata..Cine ar fi crezut ca voi ajunge astfel?
Mi-am pregatit tinuta de scoala care consta in uniforma aceea cu fusta neagra si obisnuita camasa alba..Cat pot sa o detest…Nu stiu inca de ce s-au hotarat sa ne impuna aceasta tinuta,e asa impersonala si urata….Au spus ca o institutie cu prestigiu cere o tinuta decenta si bineinteles ca acele uniforme au fost transformate si personalizate de elevi..Numai decente nu sunt acum mai ales cele ale fetelor..

Am coborat la micul dejun unde Charlie,tatal meu ma astepta:
-Neatza Bells cum ai dormit?
-Neatza tata,la fel ca de obicei, i-am raspuns pe un ton sarcastic si dandu-mi ochii peste cap..
El s-a facut ca nu observa,a renuntat de mult sa mai incerce sa o regaseasca in mine pe vechea Bella
-Si..?pregatita pentru un nou an scolar?
-O sigur cum sa nu nu vezi cum sar pe aici de fericire!..am spus asezandu-ma la masa in fata obisnuitului meu bol cu cereale
-Oh,Bells daca ai stii cat de dor imi e de micuta mea Isabella..-si am marait aruncandu-i priviri ucigatoare,dar s-a facut inca o data ca nu observa si a continuat…-de acea stralucire din ochi tai si de rasul tau melodios care venea direct din strafundul inimii si care nu era fortat ca acesta si care lumina intreaga casa…nu stiu ce sa mai facem pentru a te ajuta sa treci peste acel..
Dar i-am taiat-o,amintirile fiind prea dureroase pentru a fi reamintite
-Tata nu vreau sa vorbesc despre asta…cand ai sa intelegi?ma doare si acea Bella nu mai exista a murit chiar in acel moment..sunt o moarta
in viata si cu asta sper ca aceasta dicutie a luat sfarsit!,am spus cu o voce sparta…
Am devenit un copil problema …nu foarte sociabila,inconjurata de multi prieteni falsi, o problema pentru scoala…Da eu, copilul model dinainte de….acel trist incident sa zicem am ajuns spaima liceului..Limbajul meu lasa de dorit asa cum spune tata sau e de mahala cum spune directorul,comportamentul nu e nici el mai prejos..Am iscat numeroase batai in curtea si cantina liceului unele pentru ca persoanele respectiva imi provocau repulsie sau pentru a-i apara pe cei chinuiti….Nici profesorii nu au scapat de trauma mea…Nu au avut parte cuvinte prea ortodoxe din partea mea atunci cand eram in momente proste care au fost destul de dese…Eram si sa apunem ca inca sunt, recunoscuta pentru intarziat si chiulit, astfel ca rose si jazz au cam hotarat sa vina sa ma ia de acasa sa ajung la timp si sa ma pazeasca ca sa nu mai chiulesc….Nu aveam note mici,chiar aveam printre cele mai mari medii din scoala… Singurul moment cand am avut note mici a fost imediat dupa deoarce nu ma puteam controla,furia,durerea erau mai puternice…Apoi am ales sa ma refugiez din nou in invatat, dar comportamentul nu l-am mai pastrat pe cel exemplar, ci opusul…Stiu ca mi-am ranit parintii si apropiatii,dar asta era mai presus de mine…Inca nu am trecut in totalitate peste dar acum e suportabil…,apoi mi-am pierdut si putinii prieteni de la scoala,atunci mi-am dat seama ca erau falsi…dar m-a durut si asta destul de mult..

Singurii care mi-au mai ramas aproape au fost jasper si rosalie hale, verisori mei,nepotii tatei…Uneori ma intreb cum ma mai suporta dar s-au obisunuit cred sa vada prin mine…Au mai multa incredere ei in mine decat am eu insami…Rosalie e o fata frumoasa,blonda,inalta,cu o silueta de invidiat,o iubitoare de cumparaturi la care ma taraste din cand in cand spre exasperarea mea,o adevarata zeita,iar fratele sau geaman, jasper este blond,inalt,bine facut,musculos dar nu ca un halterofil ci suficient cat sa aiba un corp cu fiecare muschi bine conturat…
De ce nu puteau intelege ca nu mai sunt aceeasi,ca ma murit atunci in acele momente…
S-a auzit un claxon de afara care m-a trezit din visare si am stiut ca aceea este rose..Ea si jasper si-au luat sarcina in serios si au devenit in ultima vreme protectorii mei..incerca din rasputeri sa ma scota din belelele in care ma bag..Nu ma las sa ma mai bat cu nimeni,sa vorbesc urat sau alte asemenea actiuni…Si intr-un fel e mai bine…Ma simte protejata cu ei….Sunt fratii pe care nu i-am avut…
Tata si-a curatat gatul vazand ca nu reactionez si mi-a facut semn spre usa…e timpul pentru scoala…